„Oxigenul întunecat”, produs fără lumină, pe fundul oceanului, oferă o nouă perspectivă asupra originii vieții

Cum este produs „oxigenul întunecat” în adâncurile oceanului

Studiul, condus de ecologistul Andrew Sweetman, a arătat că, la o adâncime de 4.000 de metri în Oceanul Pacific, nodulii polimetalici, pietricele de mărimea unui cartof, bogate în mangan, nichel și cobalt, generează curent electric suficient pentru a descompune apa în hidrogen și oxigen, prin electroliză.

Această descoperire contrazice viziunea tradițională asupra originii vieții, care susține că oxigenul a fost produs pentru prima dată prin fotosinteza realizată de cianobacterii în urmă cu aproximativ 2,7 miliarde de ani. 

„O descoperire la mare adâncime pune sub semnul întrebării originile vieții”, a anunțat SAMS într-un comunicat de presă publicat în iulie 2024.  

Implicații pentru mineritul în adâncurile oceanelor

Această descoperire vine într-un moment sensibil, în contextul dezbaterilor privind reglementările pentru mineritul la mare adâncime. 

Zona de fractură Clarion-Clipperton, dintre Mexic și Hawaii, unde a fost efectuată cercetarea, este una dintre cele mai râvnite regiuni de către companiile miniere, datorită resurselor bogate în metale esențiale pentru bateriile vehiculelor electrice.

Greenpeace a reacționat rapid, subliniind că această descoperire evidențiază „necesitatea de a pune capăt mineritului la mare adâncime”, din cauza „daunelor” pe care această activitate le-ar putea provoca acestui „ecosistem delicat”.  

<!–[if IE 9]><![endif]–>

Recomandări

Cârlanul Ponta a comis-o. Vorba românului, „gura bate curul”

Controverse și critici din partea comunității științifice

Studiul lui Sweetman a fost parțial finanțat de compania canadiană The Metals Company (TMC), interesată de explorarea nodulilor polimetalici. În mod paradoxal, după publicare, TMC a criticat aspru metodologia cercetării.

„Observațiile descrise se pot atribui mai degrabă, în mod logic, unei tehnici științifice deficitare și unei științe neglijente decât unui fenomen care nu a mai fost observat niciodată”, a declarat Michael Clarke, responsabil de mediu la TMC, pentru AFP.  

De asemenea, mai mulți experți în domeniu pun la îndoială validitatea rezultatelor.

Matthias Haeckel, biogeochimist la GEOMAR Helmholtz Centre for Ocean Research din Kiel, Germania, a afirmat că „el nu a prezentat dovezi clare pentru observațiile și ipotezele sale. Multe întrebări rămân fără răspuns după publicare”.  

Olivier Rouxel, cercetător în geochimie la Ifremer din Brest, Franța, a declarat că nu există „absolut niciun consens cu privire la aceste rezultate”.

Rouxel a sugerat că măsurătorile ar putea fi afectate de „bule de aer prinse” în instrumentele utilizate. 

De asemenea, el a subliniat că un nodul aflat în echilibru chimic cu apa de mare nu ar trebui să poată genera curent electric pe termen lung.

<!–[if IE 9]><![endif]–>

Recomandări

Agricultura României, afectată sever de schimbările climatice. Producția de cereale ar urma să scadă semnificativ în următorii 50 de ani

„O baterie se descarcă rapid. Cum este posibil să se păstreze capacitatea de a genera un curent electric într-un nodul care se formează extrem de lent?”, se întreabă cercetătorul.

De la publicarea articolului, cinci lucrări care contestă concluziile lui Sweetman au fost trimise spre evaluare. Cu toate acestea, Sweetman susține că astfel de controverse sunt „foarte frecvente” în știință și contribuie la „progresul subiectului”.

Urmărește-ne pe Google News