Cum încearcă BOR Să-și Extindă Influența în Teritoriile Locuite De Români în Ucraina

Negocierile între BOR și autoritățile de la Kiev au început în martie, dar nu s-a ajuns la o înțelegere.

Contextul disputei dintre BOR și Kiev

Proiectul Patriarhului Daniel vizează extinderea jurisdicției BOR pe teritoriile locuite de români în Republica Moldova și Ucraina, recuperând bisericile românești și enoriașii.

În primăvară, mitropolitul Epifanie al Bisericii Ortodoxe Ucrainene, desprinsă de Mitropolia Moscovei, a fost ferm, declarând că „numai Biserica Ortodoxă a Ucrainei are jurisdicție canonică asupra întregului teritoriu recunoscut al Ucrainei”.

BOR a amânat recunoașterea bisericii ucrainene în 2020, explicând că decizia va fi luată ulterior, ținând cont de existența a 130 de parohii ortodoxe românești în Ucraina, în special în Bucovina de Nord, aflată sub jurisdicția Bisericii Ucrainene, care a rămas sub Patriarhia Moscovei.

Legea și Biserica

Pe 20 august, Parlamentul Ucrainei a adoptat o lege care interzice Biserica Ortodoxă Rusă în Ucraina. Legea impune comunităților religioase proruse să rupă legăturile cu Patriarhia Moscovei în nouă luni.

Între timp, biserica autocefală ucraineană încearcă să atragă enoriașii de limbă română.

Profesorul Radu Carp menționează că mitropolitul Epifanie a promovat conceptul de „lume ucraineană”, în contrast cu „russkiy mir” sau „lumea rusească”.

Recomandări

Carisma în țara lui Guță și Borcea: cazul Marcel

Acest concept urmărește extinderea influenței ucrainene, inclusiv asupra etnicilor români din Ucraina. Între „lumea rusească” și „lumea ucraineană”, etnicii români se orientează către România.

Aceste concepte sunt în contrast cu proiectul european care garantează libertatea bisericilor, mizând pe federalizare.

Noul naționalism radical din Ucraina are alte sensuri, fiindcă țara se luptă pentru existență și dreptul de a-și alege drumul.

Astfel, Patriarhul Daniel crede că acum este momentul potrivit pentru BOR să reia legătura cu Bucovina de Nord, unde funcționa Mitropolia din Cernăuți până la Al Doilea Război Mondial.

În Ucraina există 130 de parohii ale etnicilor români, majoritatea sub tutela Moscovei, iar altele au aderat la Mitropolia Basarabiei integrată în BOR.

BOR a reactivat Mitropolia Basarabiei în 1992, dar Chișinăul a recunoscut-o abia în 2001.

BOR a fost mai eficientă decât statul român în extinderea influenței Bucureștiului în spațiile administrate în perioada interbelică și ocupate de Uniunea Sovietică după Al Doilea Război Mondial.

Recomandări

Sondaj INSCOP la comanda Libertatea – Alegeri prezidențiale: Ce cred românii despre dezbaterile electorale

Decizia Kievului

Recunoașterea BOR în Ucraina depinde de voința politică de la Kiev și de viziunea președintelui Volodimir Zelenski asupra relațiilor cu vecinii. Prin România au trecut cerealele ucrainene și armele necesare soldaților ucraineni, dar acestea nu sunt argumentele pentru recunoașterea BOR în Ucraina.

Kievul se află într-o situație dificilă: a interzis biserica rusească și nu poate accepta biserica românească, deși credincioșii au drepturi egale. Ucraina se teme de propaganda rusă și nu dorește să aibă de-a face cu cea românească, temându-se nu doar de incendiile prezentului, ci și de cele ale viitorului.

Urmărește-ne pe Google News