Armata Rusă Ar Putea Declanșa Un Război Major în Europa, Avertizează Un Serviciu Secret European

„Este probabil ca Rusia să fie mai dispusă să folosească forța militară într-un război regional împotriva unuia sau mai multor state europene din NATO dacă ar percepe NATO ca fiind slăbită din punct de vedere militar sau divizată politic”, se arată într-un raport publicat marți de DDIS.

Acest scenariu poate fi „valabil mai ales dacă Rusia ar evalua că SUA nu ar putea sau nu și-ar dori să sprijine țările europene din NATO într-un război cu Rusia”, continuă DDIS, subliniind că armata Kremlinului își intensifică capacitățile militare pentru a se pregăti pentru un posibil război împotriva NATO.

Noua evaluare a DDIS vine în timp ce președintele SUA, Donald Trump, încearcă să pună capăt războiului din Ucraina, care intră în al patrulea an, la sfârșitul acestei luni.

DDIS oferă trei scenarii care ar putea apărea în cazul opririi sau „înghețării” războiului din Ucraina, pornind de la ipoteza că Rusia nu are capacitatea de a duce război cu mai multe țări în același timp.

În șase luni, Rusia ar putea duce un război local cu o țară învecinată, iar în alți doi ani ar putea declanșa un război regional, de exemplu în zona Mării Baltice. Apoi, în cinci ani, ar putea lansa un atac pe scară largă împotriva Europei, cu condiția ca SUA să stea deoparte.

Recomandări

Cum a ajuns în faliment o fabrică veche de 100 de ani, care putea produce 10 milioane de perechi de șosete pe an. „Era o activitate uriașă, în trei schimburi”

DDIS notează că această evaluare ia în calcul menținerea capacităților de apărare ale NATO la nivelul actual.

Donald Trump a îndemnat statele europene din NATO să-și majoreze cheltuielile de apărare la 5% din PIB, o țintă de două ori mai mare decât cea actuală, și a sugerat că administrația sa ar putea retrage SUA din NATO dacă aliații nu ar lua măsuri în acest sens.

Acum un an, Trump a spus chiar că va „încuraja” Rusia să atace orice stat membru NATO care nu și-ar îndeplini obligațiile financiare dorite de el, reamintește Politico.

Kremlinul transmite în mod frecvent mesaje prin care se opune creșterii capacității de apărare a statelor membre NATO și susține că nu reprezintă un pericol pentru Europa. Este vorba de același discurs pe care îl folosea și în cazul Ucrainei înainte de a o invada, inițial prin anexarea Crimeei, apoi la scară largă, la 24 februarie 2022. În cazul României, Kremlinul este deranjat mai ales de scutul antirachetă de la Deveselu și extinderea bazei Mihail Kogălniceanu.

Urmărește-ne pe Google News